Fantome la Inspirecinema

Ghostbusters (2)

Am avut o săptămână nasoală rău cu multă agitație și alergătură și parcă nimic nu îmi iese. Nu știu cum sunteți voi, dar eu când sunt așa mă pun pe picioare cu un film, de preferat comedie pentru că o porție bună de râs te scapă de orice gânduri negre. Dacă și voi sunteți în căutarea unui film la care să vă deconectați vă recomand cu toată căldura Ghostbusters, nu vechiul, ci noua producție ce va rula de mâine la Inspire Cinema 3D Craiova.

 

Am avut ocazia să îl văd în avampremieră și deși am fost sceptică, mai ales când am auzit că vânătorii de fantome sunt femei, nu regret nici măcar o secundă că l-am văzut, deși finalul a fost tras rău de păr. Povestea în sine este clasică, apare întâi o fantomă, le strânge pe fete la un loc și dă-i și caută pe unde tot apar, ca la final să apară monstrul cel mare și rău. Pe ici pe colo chiar are tente horror. Nu vreau să vă spun prea multe pentru că e păcat și oricum nu-i sufăr pe cei care povestesc filmele. Păi și eu ce să mai fac la cinema dacă știu tot?! Mixul de comedie, SF, Horror, combinat cu efecte speciale este bine închegat, cum spuneam puțin dezamăgitor finalul, dar trebuia să se termine cumva nu?! :)

 

Holtzmann (Kate McKinnon) in Columbia Pictures' GHOSTBUSTERS.

Holtzmann (Kate McKinnon) in Columbia Pictures’ GHOSTBUSTERS.

Mi-a plăcut mult distribuția: Melissa McCarthy în rolul lui Abby, Kristen Wiig în rolul lui Erin, Kate McKinnon în rolul lui Holtzmann şi Leslie Jones în rolul lui Patty.  Cu Melissa McCarthy am luat contact pe vremea Fetelor Gilmore, simpatică foc și atunci și în The Heat și Spy, dar și acum în rolul de vânător de fantome. Pe restul fetelor nu mi le amintesc din alte filme, dar s-au protivit una cu alta, replicile spumoase au fost delicioase, iar Kate McKinnon a făcut un rol de zile mari în pielea lui Holtzmann, un inventator nebun, varianta feminină a lui Christopher Lloyd în Back to the Future, dar sexy. Pentru doamne, ca să vă clătiți ochii a fost distribuit în rolul lui Kevin, secretarul blond prostuț (asta probabil ca răzbunare pentru toate ipostazele ever cu blonde), Chris Hemsworth, o BUNĂCIUNE!!!!

kevin

În plus, printe personajele din film îi revedem și pe trei dintre vânătorii originali Bill Murray, Dan Aykroyd si Ernie Hudson, Rick Moranis lipsește, e drept în alte roluri decât cele de vânători. De asemenea o surpriză a fost și Andy Garcia în rolul primarului, dar și Ozzy Osbourne în rolul unui…star rock celebru 😀. La toate acestea se adaugă efecte speciale foarte bine realizate, accentuate de 3D. Dacă v-am făcut poftă de film, puteți vedea Ghostbusters 3D, la cinematograful Inspire Cinema începând de maine. Rezervările de puteți face pe site-ul http://www.inspirecinema.ro sau prin aplicația gratuită de mobil Inspire Cinema, disponibilă pentru android si iOS în magazinele Google Play și App Store. De asemnea puteți cumpăra și biletele online.

Ca să sintetizez experiența:

  • impresia lăsată de efectele speciale: reușite
  • senzatia sugerată de atmosfera din sală: confortabil
  • impresia generală despre film: deconectare

Până una alta vă las trailler-ul aici.

 

 

 

 


Ospătăriță, amantă sau prostituată?

anunt angajare tersa cin cin

Ce-i cu titlul ăsta? Păi vă explic imediat. Patronul terasei Cin Cin a dat anunț că angajează. Condițiile de angajare însă te fac să te gîndești că fie își caută soție sau are un bordel mascat de bar: independență totală față de părinți și familie, fără obligații școlare sau de altă natură, nemăritată, fără logodnic, fără copii, fără iubit. Păi bine mon cher vrei o maică? Mie îmi place să ies în oraș și am fost bine servită și de băieți și de tinere căsătorite sau cu iubit. De ce mă rog ar împiedica-o viața de familie să își facă treaba? Că doar nu vine cu familia la serviciu. Deci omu’ se asigură că are cale liberă, el și clienții.

Să mergem mai departe la abilitățile cerute:

  • simțul perspicacității – nu există, o persoană este sau nu este perspicace, simțul perspicacității NU EXISTĂ. Și dacă o fată perspicace vede anunțul ăsta sigur nu o să vrea să lucreze pentru un asemenea patron
  • simțul umorului dezvoltat – ca să vrei să lucrezi aici cam ai nevoie. Anunțul în sine pare o glumă
  • sociabilă – asta da. Dar în cazul de față mă face să cred că vrea să fie sociabilă ca să agațe clienții sau poate sociabilă cu patronul. O mână ici, o înghesuială dicolo, ce naiba te superi?
  • simțul de inițiativă – cum o veni aia simțul de inițiativă nu știu, dar iar mă gândesc că vrea inițiativă pentru a agăța clienții sau chiar patronul
  • corectitudine
  • sinceritate – uite aici sinceritate: nene ești un bou
  • punctualitate

13705267_1652334035094297_1706182195_nO tânără care a cerut detalii despre anunț și a primit asta, a mai și fost jignită când a comentat la adresa cerințelor. Oare când o să se termine cu mentalitatea asta de doi lei a oamenilor cu bani care cred că pot face orice, că angajații trebuie să fie sclavi? Mă plătești, dar mă plătești pentru munca mea nu ca să stau degeaba, mă plătești ca tu să ai bani. Și atunci de ce nu mă tratezi ca pe un gunoi? Din păcate mai avem mult până departe. Orice muncă este de admirat, la noi însă sunt apreciați hoții. Trist…


Aventura printre vinurile Olteniei continuă

13502804_1735262886731864_3578199599507197343_o

Asociația Bloggerilor Olteni și DicționarCulinar.ro au ales de data aceasta Domeniului Drăgași, o cramă tânără de pe meleaguri vâlcene, care vine cu un concept de turism viticol. Așa cum era și normal, pentru cineva care vrea să promoveze turismul din zonă și brânza a fost tot vâlceană, de la fabrica Five Continent din Horezu. Cum degustarea a avut loc pe data de 30 iunie, am stat puțin pe gânduri înainte să accept din cauza temperaturilor din termometre care au sărit cu mult de 30 de grade Celsius. Într-un final am spus da și nu mi-a părut rău căci locația, Vintage la Pasaj, este umbroasă, iar vinurile combinate cu brânzeturile au fost delicioase.  

13528592_1735263293398490_5093220469487769557_oVinurile de la Drăgași au fost trei la număr: două albe și un roze. Când am auzit m-am gândit că e lesne, pe căldura mare se bea vin alb și din ce știam eu vinurile albe sunt „ușoare“. Aveam însă să constat că nu e tocmai așa, mai ales la când a venit rândul Souvignion Blanc-ului care s-a cam lăsat în picioare. Încă un pahar și m-ar fi dovedit. Oricum mai aveam de degustat și rose-ul. La final însă aveam să mă întorc la primul vin degustat, un Pinot Gris din 2015, ediție limitată (2650 de sticle).

Deși Five Contintent vinde brânză ferementată, nu prea se potrivea cu vinurile albe ne-a explicat Alin Sântimbean, așa că pentru degustare au trimis brânză proaspătă de oaie, un deliciu care m-a făcut să cumpăr cu prima ocazie și o bucată fermentată. După ce am degustat-o am înțeles de ce anul trecut au câștigat Highly Commended Award la International Cheese Award Nantwich.

13582189_1735263116731841_6787064916806739793_oDar să revenim la degustare. Combinația care mi-a plăcut cel mai mult a fost Pinot Gris cu bânza fermentată de Horezu proaspată și piersici plate, într-un cuvânt deliciu.

Pinot Gris = briză

Brânza de Horezu = delicatețe

Mmmmm! Când mă gândesc îmi plouă în gură. Dacă v-am tentat și vreți să încercați vinurile Drăgași vă propun să faceți un drum până la Drgăgășani, la mica podgorie, unde există un salon de degustări de 25 de locuri, o pensiune cu 11 locuri și o cramă boutique de unde puteți achiziționa vinuri, care au un nume predestinat … Pelerin.


I <3 Islanda

bscap0000

Da îmi place din ce în ce mai mult Islanda. Este fabulos cum o țară cu puțin peste 300.000 de locuitori, adică o populație e mai mică decât cea a Craiovei, ne dă lecții despre ce înseamnă dedicarea, despre ce îmseamnă lupta. Deși nimeni nu le dădea șanse la Campionatul European, islandezii, văzuți ca o echipă de umplutură, ca să dea la număr grupele, au făcut istorie. Le-au dat clasă englezilor și i-au bătut de le-a sunat apa în cap chiar dacă au primit un gol în minutul 4. Asta înseamnă să lupți, asta înseamnă dedicare. Ca dovadă că au înscris nu o dată, ci de două ori. Mă înclin în fața islandezilor și sper să ajungă cât mai departe.

Islanda ne-a mai dat o lecție in aprilie. Când zeci de mii de islandezi au ieșit în stradă după ce ancheta „Panama Papers“ a scos la iveală afacerile necurate ale premierului ilandez. Noi în schimb votăm penali, nu ne deranjează când politicienii votează legi doar pentru ei, când se apără unii pe alții. Mi-e scârbă de toată clasa politică și sper să ne trezim odată. Sper ca spiritul ăla de luptător despre care am tot învățat la istorie să reapară la români și să nu ne mai lăsăm călcați în picioare.  Dacă noi nu suntem în stare măcar să învățăm de la alții. Și islandezii sunt un exemplu.

 

 


Ce gust are gustul puternic și amărui?

Beer

De când  a început Campionatul European mă uit la TV. N-am mai făcut asta de foarte multă vreme. Și cu ocazia asta am fost nevoită să văd și reclamele. Euro pare să fie tematica tuturor companiilor care au investit în reclamă TV de la șampon până la bere. Dacă unele reclame sunt penibile cum ar fi aia la șampon antimătreță cu „pe umerii unui portar nu poate fi mătreață“ am descoperit una genială: la berea newmarkt. Ce gust are gustul puternic si amarui?

Din păcate evoluția echipei României ne-a învățat aseară ce gust are gustul amar al înfrângerii.

 


Scoate nene autocarul de pe avarii

img_2122671_thumbs_600x440_1484421

Mă uit la meciul România – Albania și mă întreb de ce naiba pierd timpul. Am avut 10 minute în care ai noștri au fost pe val, dar au rămas repede fără suflu. N-avem formă fizică, nu mai avem îndârjirea care ne-a făcut să câștigăm bătălii incredibile în fața vrășmașilor care erau câtă frunză și iarbă (încep să mă întreb dacă nu cumva istoria pe care o învățăm noi nu e cumva un basm), nu avem inspirație, suntem vai de noi. Și cică aștia sunt fotbaliști, avem și golgheter dacă te poți numi așa după ce ai înscris numai din 11 metri sau dacă Ronaldo a ratat te crezi mare fotbalist? Dacă e așa și eu pot să mă apuc să îmi contruiesc singură casa dacă îmi cumpăr niște unelte și materiale de construcție? Cred că am mai multe șanse să termin eu casa decât să se califice în optimi România. Așa că….scoate nene de pe avarii autocarul ăla! 😀


Abia aștept să fac un copil!

imagini-rusia-copii

Cine mă cunoaște sigur a avut un mic șoc după ce a citit tilul. O să mă recunoască imediat. Abia aștept să fac un copil, nu pentru că au luat-o razna hormonii sau că m-au apucat gândurile că vezi tu doamne ceasul biologic sau că s-au trezit instinctele materne în mine, ci pentru că abia aștept să am multe jucării. Deși mă apropii de venerabila vârstă de 34 de ani cu pași repezi, conforum unui test psihologic a reieșit că vârsta mea psihilogică este…..5 ani. Da 5! Cine mă cunoaște știe că așa este.

De fiecare dată când trebuie să cumpăr jucării pentru copilul vreunui prieten stau și mă zgâiesc la toate jocurile și jucăriile din lume și bineînțeles plec cu o listă în gând. Așadar, abia aștept să fac un copil ca să îmi iau multe, multe jucării. Până atunci să știți că nu mă supăr să primesc cadou roata olarului, microscop sau telescop, truse de inventatori, de magicieni, lego, jocuri de contruit, seră, bicicletă, trotinetă, role, elicopter, mașinuțe, bărcuțe teleghidate…și lista poarte continua la nesfârșit. Eu am avut cu adevărat copilărie așa că îmi doresc jucării interactive nu tablete, telefoane sau un joc pe calculator care să mă țină izolată. Îmi place să interacționez cu lumea, să învăț lucruri noi, să socializez, să alerg, să sar coarda. Mi-e dor de un eleastic sau un pitulușu. Mi-e dor de copilaria din fața blocului, mi-e dor să mă strige mama să merg în casă și eu să o rog să mai stau 5 minute. Cred că îmi mai doresc un copil și ca să am cu cine să mă joc 😀


Nunta și casa…dezastru

photo

Anul ăsta este an decisiv pentru relația mea. Avem nunta și facem casă. Dacă nu ne omorâm până la final și reușim să trecem cu bine nu ne mai despărțim niciodată. Până atunci însă…e cale lungă. Ne-a luat mai bine de un an să găsim un teren care să ne placă amândurora. Și cam tot atât să reușim să facem o schiță pentru casă, una pe care să ne-o putem permite căci idei ce depășeau bugetul au fost multe, idei ale mele, eu sunt aia cu nebuniile.

Dacă visul cu o casă doar pe parter l-am abandonat (costuri mult mai mari), nu renunț în ruptul capului la încălzirea prin pardoseală care mi se pare rai iarna și la terasa de la etaj. Și de aici problemele. Ne facem casa pe structură de lemn, OSB mai precis, și chipurile ar fi probleme cu hidroizolația, așa că domnul se gândise să modifice proiectul. Mi-a și trimis un mail cu o nouă variantă la care am și refuzat să răspund. Pot să spun doar atât BLEAH! Ca să îi dau o altă perspectivă am abordat problema astfel:

Eu: Îți dai seama iubi ce frumos o să fie când o să stăm noi  pe terasă sus, și o să luăm cina la lumina lumânării și o să vedem tot orașul (terenul este la câțiva km de Craiova, pe un deal)?

El: Dacă o să plouă în casă jur că îi dau foc!

Poftim cultură! N-ai cu cine! Dar nu mă dau bătută, chiar dacă sunt dispusă la unele concesii gen să acoperim terasa deși aș fi vrut-o descoperită. Terasa rămâne. Am zis!


STOP!

13131527_10206139055980278_2320833159533845962_o

La fiecare ploaie e măcel. Zeci de melci înviorați o ia la pas pe aleile de la bloc. Pasul le este însă așa de lent că trece o zi până să ajungă dintr-o parte în alta a aleii. Timpul nu ne mai ajunge și trecem grăbiți pe stradă fără să vedem nimc. Un “trosc!” ne opește pentru o clipă. Îți pare rău că ai călcat pe el, dar data viitoare la fel de grăbit vei merge și tu și vecinul și zeci de melci vor pieri. Și asta nu e cel mai rău. Mai rău e că trece viața pe lângă noi. Nu apucăm să ne bucurăm de o zi căci suntem prea grăbiți. Ieri am spus stop nebuniei și am ridicat ochii spre cer. Poate și pentru că s-a oprit ploaia după atâtea zile înnorate, un strop de soare mi-a descrețit fruntea. Am mers în piață și am privit pur și simplu lumea. O lume nebună, grăbită, care în goana ei pentru a-și realiza targetul uită să trăiască, să se bucure de soare, de vreme, de persoana de lângă. Și apoi ne morăm de ce sunt atâtea divorțuri, de ce nu mai reușesc oamenii să conviețuiască: pentru că sunt prea grăbiți, prea grăbiți să îl observe pe cel ce doarme lângă el în pat, prea grăbiți să îl întrebe “ce faci?” și să nu îi fie de ajuns răspunsul “bine”.

Cum vă povesteam, ieri am zis STOP și am luat-o cu încetnitorul. Când m-am întors acasă am văzut doi melci, unul lângă altul. Curiozitatea m-a oprit în loc zeci de minute, timp în care unul dintre ei ușor, ușor, în pași de melc a scos capul și a înaintat spre companionul său pe care l-a admirat, s-a apropiat atât de mult încât cred că i-a șoptit ceva sau poate a fost un sărut. Dacă un melc poate să facă asta cu siguranță și noi putea. Viața e prea scurtă ca să nu o trăim, așa că STOP!

Această postare este înscrisă în concursul Operațiunea TFB12 – un eveniment organizat de Foto Union și Pensiunea Doi Căpitani.

 


“Când e-n firea lucrurilor să te naști țoapă”

Screen Shot 2016-05-08 at 15.28.37 PM

Gabi Firea mi-a înseninat ziua! Acum pe bune cum să nu râzi în hohote când vezi o tanti îmbrăcată într-o rochie roz de fetițe, asortată cu o pereche de pantofi turcoaz sclipitor :) După casa-submarin, cea mai  kitschoasă ever (cred că nici Andrei Versace, Bercea Mondial, Guță, Salam și toți cocalarii și pițipoancele la un loc nu puteau realiza o asemenea “capodoperă”) a venit ținuta asta ca bomboana pe colivă. Mândră de ea, a postat-o pe facebook. Bineînțeles comantariile au început să curgă…am râs cât am râs când am văzut-o, dar să vezi și comentariile. Să te ții nenicule să vezi Bucureștiul dacă ajunge asta primar..o să fie tot un pastel.


1 2 3 10